Comandă telefonic 0345 401 455 Contul meuDespre noiContact
MeniuCaută
Sănătate

Înțelegerea speciei umane

Până în prezent, s-au scris sute de cărţi pe tema sănătăţii şi a nutriţiei, majoritatea acestora fiind variaţii ale unor ipoteze şi idei mai vechi lansate de diverşi autori, care par să se repete la nesfârşit.

Unele dintre aceste teorii sunt de-a dreptul naive. Pe rafturile librăriilor, veţi găsi tomuri întregi despre alimentaţia adecvată în funcţie de grupele sanguine, diete cu vitamine şi minerale în doze uriaşe, regimuri alimentare cu concentraţie mare de proteine, şi multe altele de acelaşi gen. Din experienţă proprie, am constatat că unele dintre aceste programe de alimentaţie sunt extrem de nocive pentru organism, ele fiind la originea numărului mare de decese care survin în fiecare an.


Consider că sănătatea este un lucru mai puţin complex decât încearcă să ne convingă toate aceste cărţi. Şi abordez lucrurile dintr-o perspectivă mult mai simplă: Consumaţi alimentele care sunt adecvate din punct de vedere biologic speciei din care faceţi parte. Recomandarea li se poate părea unora simplistă, iar pe alţii îi poate nedumeri, de aceea vă propun să zăbovim o clipă, încercând să explorăm şi să stabilim cărui tip de specie îi aparţinem.


Imaginaţi-vă că vă aflaţi singuri în savana sau în jungla africană. Contemplaţi cu ochii minţii întinderea vastă a peisajului în care evoluează elefanţi, girafe, antilope, hipopotami, maimuţe argintii, şerpi, păsări de toate felurile, lei, leoparzi şi multe alte animale. Iar acum, dacă vă adresez întrebarea simplă: „Cu care dintre aceste animale semănăm noi, urmaşii lui homo sapiens?”, pe care dintre ele le veţi indica? Primatele, fireşte. Fiindcă maimuţele sunt frugivore, ca şi oamenii. Unii ar putea obiecta că mi-am ales o comparaţie mult prea simplistă pentru a îmi susţine punctul de vedere. Fie, atunci să omorâm (n-aş face niciodată aşa ceva, în realitate) câte un animal din fiecare specie şi să îl aducem în laborator. Să disecăm, pe rând, fiecare animal şi să îi studiem anatomia şi fiziologia, pentru a determina cu care dintre ele semănăm cel mai bine noi oamenii, din punct de vedere al construcţiei interne.


Lista care urmează cuprinde cele patru clase de vertebrate

 

Diferenţe anatomice şi fiziologice între vertebrate


Carnivore


Cuprinde: pisici, leoparzi, lei etc.
Regim alimentar: în principal carne, câteva legume şi verdeţuri, iarbă şi plante
Sistem digestiv:
Limbă – foarte rugoasă (pentru a trage şi sfâşia)
Glande salivare – nu
Stomac – structură simplă; saci rotunzi, mici; sucuri gastrice puternice
Intestinul subţire – neted şi scurt
Ficat – cu 50% mai mare decât al omului; foarte complex, cu cinci lobi diferiţi; secreţie biliară consistentă pentru sucuri gastrice consistente
Sistem excretor:
Colon – neted, fără saci, capacitate minimă de absorbţie
Tract gastrointestinal – lungime de trei ori mai mare decât a coloanei vertebrale
Extremităţi (membre):
Anterioare – tip labă cu gheare
Posterioare – tip labă cu gheare
Patrupede – se deplasează pe cele patru membre
Sistem tegumentar:
Piele – acoperită în totalitate cu păr
Glande sudoripare – folosesc limba şi au glande sudoripare numai în perniţele labelor
Sistem osos:
Dinţi – incisivi în faţă, molari în spate, cu canini mari pentru a sfâşia hrana
Maxilare – unidirecţionale, mişcare numai sus-jos
Coadă – da
Sistem urinar:
Rinichi – (urină) acidă


Omnivore


Cuprinde: păsări (găini, curcani etc.), porci şi câini
Regim alimentar: carne, legume şi verdeţuri, fructe, rădăcini şi coajă de copac
Sistem digestiv:
Limbă – rugoasă spre moderat
Glande salivare – subactive
Stomac – acizi gastrici moderaţi (HCl şi pepsină)
Intestinul subţire – cu saci, până la un punct, ceea ce explică şi capacitatea lor de a digera legume
Ficat – complex, mai mare decât cel al omului
Sistem excretor:
Colon – mai scurt decât al omului, cu capacitate minimă de absorbţie
Tract gastrointestinal – lungime de zece ori mai mare decât a coloanei vertebrale
Extremităţi (membre):
Anterioare – copite, gheare şi labe
Posterioare – copite, gheare şi labe
Patrupede – se deplasează pe cele patru membre, cu excepţia păsărilor, care se deplasează numai pe două membre
Sistem tegumentar:
Piele – netedă, seboreică, acoperită cu păr sau pene
Glande sudoripare – minime; doar în jurul râtului (porc) şi în perniţele labelor (câine); la păsări nu există
Sistem osos:
Dinţi – canini gen colţi sau cioc
Maxilare – multidirecţionale
Coadă – da
Sistem urinar:
Rinichi – (urină) acidă


Erbivore


Cuprinde: cai, vaci, oi, elefanţi, căprioare, girafe
Regim alimentar: legume şi verdeţuri, ierburi, rădăcini şi coajă de copac
Sistem digestiv:
Limba – moderat rugoasă
Glande salivare – digestia alcalină începe în acest punct
Stomac – alungit, cu şanţuri şi cel mai complex (de regulă, are patru sau mai multe camere sau stomacuri); acizi gastrici slabi
Intestinul subţire – lung şi saculat, pentru absorbţie prelungită
Ficat – asemănător celui uman (cu capacitate uşor mai mare)
Sistem excretor:
Colon – lung şi saculat (cu şanţuri) pentru absorbţie prelungită
Tract gastrointestinal – lungime de treizeci de ori mai mare decât a coloanei vertebrale
Extremităţi (membre):
Anterioare – copite
Posterioare – copite
Patrupede – se deplasează pe cele patru membre
Sistem tegumentar:
Piele – cu pori, cu păr pe toată suprafaţa corpului
Glande sudoripare – au milioane de canale sudoripare
Sistem osos:
Dinţi – douăzeci şi patru de molari, câte cinci pe fiecare parte a maxilarelor şi opt incisivi (dinţi pentru secţionare) în partea frontală a maxilarelor
Maxilare – multi-direcţionale, deplasare sus-jos, lateral şi faţă-spate, creând efectul de măcinare
Coadă – da
Sistem urinar:
Rinichi – (urină) alcalină


Frugivore


Cuprinde: om şi primate (maimuţe, cimpanzei)
Regim alimentar: în principal fructe, nuci şi seminţe, legume şi verdeţuri dulci
Sistem digestiv:
Limba – netedă, folosită ca o lopată
Glande salivare – digestive energiile alcaline îşi au originea aici
Stomac – alungit, cu două compartimente
Intestinul subţire – saculat, pentru absorbţie prelungită
Ficat – simplu şi de dimensiune medie, nu mare şi complex, ca al carnivorelor
Sistem excretor:
Colon – saculat, pentru absorbţie prelungită
Tract gastrointestinal – lungime de douăzeci de ori mai mare decât a coloanei vertebrale
Extremităţi (membre):
Anterioare – degete pentru apucat, decojit sau rupt
Posterioare – degete
Bipede – se deplasează pe două membre
Sistem tegumentar:
Piele – cu pori, acoperită minim cu păr
Glande sudoripare – cuprinde milioane de canale sudoripare
Sistem osos:
Dinţi – treizeci şi doi de dinţi: patru incisivi (tăiere), doi canini (ascuţiţi), patru premolari (cu două vârfuri) şi şase molari (nu prezintă canini lungi sau dinţi tip colţi)
Maxilare – multi-motrice, dimensionale, mişcări sus-jos, lateral, faţă-spate etc.
Coadă – unele
Sistem urinar:
Rinichi – (urină) alcalină
După ce vom fi disecat structurile anatomice şi vom fi studiat procesele fiziologice ale diverselor specii, vom ajunge, fie că ne place sau nu, la aceeaşi concluzie: oamenii fac parte din clasa frugivorelor.

 


Omul este singura specie care nu ştie cu ce trebuie să se hrănească.

Copiii ştiu instinctiv ce trebuie să mănânce. Dacă aş umple o masă cu toate felurile de mâncare pe care le consumă omul şi aş aşeza la masă un copil, ghiciţi ce va alege... întotdeauna? Fructe şi flori – hrana cea mai plină de culoare şi cu cea mai puternică încărcătură energetică. Faptul se explică prin aceea că suntem frugivore şi nu carnivore.

Dacă oamenii ar fi cu adevărat fiinţe carnivore, atunci ar trebui să le facă plăcere să vâneze animale vii, să le sfâşie şi să le mănânce ca atare... iar eu nu îmi amintesc să fi auzit de nici o persoană care să fie capabilă de aşa ceva.


Este simplu să înţelegem că suntem obligaţi să începem să ne hrănim astfel, încât să reintrăm în armonie cu constituţia noastră biologică şi cerinţele fireşti ale organismului. Mai mult decât atât, trebuie să înţelegem că nici un animal nu îşi prepară hrana înainte de a o mânca. îngrijitorii din grădinile zoologice au învăţat de mult că nu trebuie să hrănească niciodată nici o specie din regnul animal cu mâncare gătită, fiindcă acest tratament va duce la îmbolnăvirea şi la moartea animalelor. Nu cunosc nici un veterinar care să recomande cuiva să îi dea animalului său de casă ce cade de la masa sa. De ce?

Este foarte simplu. Animalele noastre de casă se îmbolnăvesc de aceleaşi boli de care suferim noi înşine. Prin preparare, alimentele îşi pierd proprietăţile nutritive naturale. Procesul de preparare produce transformări chimice şi reduce cantitatea de energie electrică.
Dumnezeu a creat hrana pentru viaţă, nu pentru moarte. Dumnezeu este viaţă, energie, iubire şi fericire. Fireşte, putem avea parte şi de reversul medaliei: deprimare, mânie, ură şi egoism. Însă numai de noi înşine depinde ce alegere vom face. Un corp fizic sănătos şi plin de vitalitate va transfera starea de sănătate şi asupra corpurilor psihic şi afectiv. Din sănătate se nasc conştiinţa de sine, starea de bine şi fericirea, pe care majoritatea oamenilor le-au pierdut.


Toţi oamenii sunt identici din punct de vedere biologic. Procesele fiziologice şi alcătuirea anatomică sunt practic identice la noi toţi, indiferent că ne-am născut în China, India sau America. Cu toate acestea, conştiinţa (conştientizarea), nivelul de activitate organică şi părţile corpului pe care le solicităm fac să ne deosebim între noi, mai ales prin tipurile de alimente pe care le consumăm sau la care poftim. Nu faceţi din procesul menţinerii sănătăţii un proces mai complicat decât este în realitate. Simplitatea este binevenită. Hrana vă poate încătuşa şi mai mult de această lume sau vă poate elibera. Dacă nu aţi trecut niciodată printr-o experienţă de acest gen, atunci este momentul să purcedeţi într-o călătorie a cărei destinaţie este regăsirea vitalităţii. Străduiţi-vă să vă descătuşaţi de lanţurile dependenţei de alimentaţie care v-a subminat sănătatea şi v-a făcut robul aspectelor inferioare ale creaţiei lui Dumnezeu.
Vă invit, aşadar, să vă regăsiţi vitalitatea şi să gustaţi din bucuriile şi minunile pe care le are viaţa de oferit.

 

Schimbaţi-vă modul de gândire şi percepţie, spre a vă bucura de simplitatea actului de a vă hrăni cu fructe, legume, verdeţuri, nuci şi seminţe. Încercaţi să înţelegeţi specia din care faceţi parte şi să consumaţi acele alimente capabile să menţină organismul sănătos.


„Înaintea epocii în care a trăit Licurg, grecii din Antichitate se hrăneau numai cu fructe,” (Plutarh) şi „fiecare generaţie atingea vârsta de 200 de ani.”
Onomacrit din Atena

Aboneaza-te gratuit la newsletterul Rawboost!

Fii la curent cu noutatile Rawboost.
Articole despre alimentatie, vindecare, sanatate adevarata.

Adaugă comentariul tău
Înscrie-te gratuit la newsletter-ul nostru lunar
pentru o doză de inspirație!
Termeni și condițiiCookiesConfidențialitate GDPRDisclaimer
Copyright 2021 Rawboost | Smart Food. Toate drepturile rezervate.