Majoritatea alimentelor care conţin proteine animale sunt iritante pentru mucoasa şi celulele organismului uman, invocând reacţia sistemului imunitar. Aceasta este cauza care provoacă reacţia sistemului limfatic şi a mucoasei, care vor răspunde producând mucus şi celule limfatice. Proteinele străine provoacă secreţii mucoase la nivelul întregului organism, generând stări congestive.
Cu cât vom consuma mai multe alimente de acest gen, cu atât starea congestivă se va amplifica şi cu cât vom provoca mai multe congestii, cu atât vom stimula stocarea mucozităţilor, până când plămânii, cavităţile sinusurilor, canalele urechii şi gâtul se vor suprasatura. Şi intestinele se saturează cu aceste secreţii de mucus. Această situaţie va favoriza instalarea paraziţilor, va mări numărul de limfocite şi va produce inflamaţii, care vor afecta capacitatea organismului de a funcţiona adecvat. Congestiile şi inflamaţiile pot conduce, în final, la moarte celulară.
Cel mai grăitor exemplu de alimente congestive şi care provoacă inflamaţii îl reprezintă produsele lactate.
Aceste proteine sunt atât de abrazive pentru ţesuturile organismului, încât numeroase persoane simt pur şi simplu congestionarea plămânilor, a sinusurilor, urechilor şi gâtului chiar în momentul consumării lor.
Congestionarea va afecta funcţionarea ţesuturilor în zonele în care se acumulează mucozităţi sau în care acestea sunt împinse în profunzime. Majoritatea acestor mucozităţi şi toxine se depozitează sau este filtrată în sistemul limfatic, în special în ganglionii limfatici.
Organismul se străduieşte constant să elimine aceste congestii prin procese precum răceli şi gripe, bronşite, tuse şi strănut. Specialiştii în medicină convenţională interpretează efortul organismului de a elimina aceste toxine şi mucozităţi drept semne de „boală” şi încearcă să înlăture efectele prescriind produse farmaceutice chimico-toxice care nu fac decât să agraveze problema. Preparatele farmaceutice sunt supresoare în sensul eliminării organice a mucozităţilor şi/sau otrăvurilor. Sistemul imunitar este reprimat şi suprasolicitat în încercarea sa de a combate acest ultragiu enorm adus organismului. Reţineţi, ceea ce nu reuşiţi să eliminaţi, se acumulează în organism. Din acest motiv, organismul dezvoltă afecţiuni cronice şi degenerative, fără a mai ţine cont de furuncule şi abcese simple sau mase tumorale.
Mulţi oameni consumă alimente preponderent acide. Prin urmare, vă invit să remarcaţi ce tipologie diversă de inflamaţii, ulceraţii, tulburări digestive şi forme de cancer predomină în lumea contemporană. Din cauza conţinutului ridicat de fosfor şi de azot al acestor alimente, organismul pierde calciu şi alţi electroliţi, fiindcă foloseşte cantităţi însemnate din aceste minerale alcaline pentru tamponarea elementelor acide.
Cel mai bine este ca dieta să cuprindă alimente acide numai în proporţie de 10-20%. Alimentele alcaline trebuie consumate mai ales primăvara, vara şi toamna, când temperatura de afară este mai ridicată. În perioadele de frig ale anului, sau iarna alcalină, ponderea alimentelor acide poate fi mai mare.
Nu uitaţi: contrariile se atrag şi produc armonie. Când temperatura de afară este ridicată (sau „acidă”), trebuie să consumaţi hrană „răcoritoare” (alcalină), şi invers.
Reţineţi: deoarece homo sapiens este o specie alcalină, organismul uman este pregătit din punct de vedere biologic pentru alimentele predominant creatoare de reacţii alcaline. Aceste alimente sunt cele care induc starea de sănătate şi de vitalitate, în timp ce alimentele care creează aciditate pot induce boala.
