Majoritatea lichidelor organice sunt (sau ar trebui să fie) alcaline, inclusiv sângele, saliva, urina, lichidele sinoviale, lichidele cerebrale şi enzimele digestive (cu excepţia celor din stomac). Dacă aceste lichide devin acide, se poate ajunge la degradare şi moarte.
Singura cavitate acidă din organism este stomacul. Aici se produce descompunerea iniţială a proteinelor. Enzimele prezente în cavitatea bucală, în pancreas şi intestine sunt utilizate în digestia alcalină.
Dacă vreţi să aibă loc procesul de detoxificare, este esenţial să consumaţi alimente care alcalinizează.
Alcalinizarea este cheia succesului în procesul de regenerare şi de însănătoşire a organismului.
Un exemplu care ilustrează importanţa alcalinizării este prezent în medicina de urgenţă. În camera de gardă a spitalelor sau, în alte cazuri, în tratamentele de urgenţă la faţa locului, pacientului i se administrează intravenos soluţie salină normală, care este o soluţie de sodiu. Sodiul mai este supranumit „marele alcalinizator”. Fiindcă sodiul permite inversarea procesului de acidoză, principala cauză că dăm de necaz. Acidoza este sinonimă cu durerea, tumefierea şi inflamaţia.
Fructele şi legumele în stare crudă intervin în acelaşi sens ca şi soluţia salină obişnuită, dar au proprietăţi energizante şi nutritive mult mai puternice. Organismul nu poate atinge un nivel corespunzător de alcalinitate în lipsa unui consum de alimente naturale, crude, pârguite şi vii. Alimentele alcaline, cum sunt fructele şi legumele, constituie hrana naturală, adecvată fiinţei umane.
Dieta ar fi indicat să conţină în proporţie de cel puţin 80-90% alimente care produc alcalinizare.
